În societatea contemporană, egalitatea de șanse și responsabilitatea civică au devenit elemente esențiale pentru coeziunea socială, funcționarea democratiei și dezvoltarea economică. Aceste dimensiuni sunt analizate atât în lumina cadrului legal național, cât și prin comparații statistice cu Uniunea Europeană, evidențiind atât progrese, cât și obstacole care persistă.
În România, aceste concepte capătă relevanță sporită în 2026, pe fondul noutăților de pe piață precum accelerarea digitalizării prin AI (conform raportului McKinsey 2025, 45% din joburile românești vor fi influențate de automatizare în următorii 3 ani) și integrarea fondurilor UE din PNRR+ (cu alocări de peste 30 mld. euro pentru compentețe și incluziune până în 2027). Analizând date Eurostat 2024-2025 și EIGE, observăm progrese timide, dar obstacole persistente față de media UE.
Una dintre problemele structurale identificate major în ultimii ani este decalajul României față de media europeană în ceea ce privește competențele digitale ale populației adulte. Conform datelor Eurostat, doar aproximativ 28% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază în 2023, comparativ cu media Uniunii Europene de circa 55%, ceea ce plasează România pe ultimul loc în UE în acest indicator. Această situație subliniază dificultățile existente în integrarea digitală a cetățenilor, cu implicații directe nu doar asupra accesului la piața muncii, ci și asupra participării civice în mediul digital și a accesului la servicii electronice moderne.
Noutatea pieței în 2026 arată explozia platformelor AI, ce integrează diverse forme de educație și instruire, dar riscă să excludă grupurile vulnerabile, care nu pot accesa cu ușurință aceste facilități din lipsă de competențe sau din lipsa accesului la infrastructura și tehnologiile digitale. În educație, rata părăsirii școlii (18-24 ani) e 15.5% (țintă UE: sub 9%), iar scorul PISA 2025 arată deficite în citire (-20 puncte vs. medie OECD). Perspectiva viitorului arată însă, că fără o instruire de tip upskilling masiv, 2 milioane de români riscă excluziune până în 2030, conform World Bank.
În context educațional, datele referitoare la participarea la învățământul timpuriu și la rezultate școlare arată provocări suplimentare: ratele de părăsire timpurie a educației și formării în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 24 de ani rămân peste ținta europeană, iar rezultate slabe în competențe de bază precum citirea, matematica și științele sunt consemnate în evaluările internaționale, reflectând necesitatea unor intervenții susținute în sistemul educațional.
Un alt aspect central al egalității de șanse este reprezentat de egalitatea de gen. Indicatorii publicați de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) arată că România înregistra în 2024 un scor de aproximativ 57 puncte din 100 în Gender Equality Index, situându‑se sub media europeană și în coada clasamentului statelor membre ale Uniunii Europene. Această evaluare reflectă lacune semnificative în domenii precum participarea femeilor în poziții decizionale, distribuția stereotipurilor de gen, diferențele salariale și accesul egal la resurse economice și sociale.
Scorul EIGE 2025 plasează România la 59/100 (sub media UE de 70), cu lacune în leadership feminin (doar 22% poziții decizionale ocupate de femei, vs. 34% UE) și gap salarial 13% (Eurostat). Noutățile anului 2026, conform Legii nr. 202/2002, aduc oportunități de dezvoltare pentru femei în echipe de conducere, la care se adaugă campanii corporate, ca cele ale unei mari companii de telecomunicații din România, care a anunțat că va face training AI pentru 5.000 femei. Responsabilitate civică vin și pentru femeile antreprenoare (25% din IMM-uri noi, INS 2025) care modelează viitorul și ecosistemul social și antreprenorial tot mai mult.
Statisticile privind sărăcia și excluziunea socială completează, din păcate, tabloul inegalităților structurale. Datele de la Institutul Național de Statistică arătau că în 2022 rata relativă a sărăciei în România era peste 21%, iar copiii și tinerii erau cei mai afectați de riscul de sărăcie și excluziune socială, cu rate de peste 26‑27% în anumite grupe de vârstă. Aceste rezultate ilustrează faptul că inegalitățile socio‑economice rămân o problemă majoră, cu impact direct asupra accesului la oportunități egale pentru toate categoriile de cetățeni.
Responsabilitatea civică, deși mai dificil de cuantificat prin indicatori statistici tradiționali, este influențată de nivelul educațional, accesul la informație și competențele digitale ale populației. Participarea la procesele democratice, implicarea în comunitate, adaptarea la transformările tehnologice și accesul la servicii electronice publice sunt strâns legate de capacitatea cetățenilor de a utiliza instrumente moderne de comunicare și de a înțelege procesele decizionale la nivel local și național. Diferențele semnificative în competențele digitale accentuează diferențele de oportunități, afectând capacitatea unor segmente sociale de a se angaja în mod activ în viața civică modernă.
Pe plan național, cadrul legislativ privind egalitatea de șanse este consolidat de prevederi precum Legea privind promovarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați- Legea nr. 202/2002-republicată, care impune măsuri legislative și administrative pentru combaterea discriminării pe criterii de gen și pentru promovarea accesului egal la resurse în toate sferele vieții publice și private. Aceste reglementări se adaugă altor instrumente ale dreptului intern care protejează libertatea și egalitatea de șanse pentru toți cetățenii, reflectând angajamentele asumate la nivel internațional.
În concluzie, egalitatea de șanse și responsabilitatea civică în România continuă să fie domenii în care decalajele sociale și economice față de media europeană sunt vizibile și persistente.
Stimularea competențelor digitale, reducerea disparităților educaționale, consolidarea egalității de gen și protejarea grupurilor vulnerabile rămân provocări cheie pentru politicile publice. Abordarea acestor teme în mod integrat — prin politici educaționale, sociale și de incluziune economică — este indispensabilă pentru creșterea coeziunii sociale și pentru consolidarea unei societăți în care accesul egal la oportunități și participarea activă la viața civică sunt garantate pentru toți cetățenii.
–––
Prezentul articol face parte din comunicările aferente derulării proiectului cu finantare europeană ”IMPLICĂ-TE în dialogul social pentru ocupare și formare” (SMIS ID: 305039) implementat de Asociatia Pentru Dezvoltarea Antreprenoriarului Feminin (ADAF), în parteneriat cu MONDO Consulting. Prin proiect se implementează o campanie amplă de informare și conștientizare privind serviciile pieței muncii și provocările viitorului profesional.
Prin proiectul ”IMPLICĂ-TE în dialogul social pentru ocupare și formare”, cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European+ prin Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027, ADAF a inițiat o serie de trei campanii de informare și conștientizare dedicate ONG-urilor, partenerilor sociali, antreprenorilor și persoanelor inactive în căutarea unui loc de muncă din zona București-Ilfov. Campaniile vizează conștientizarea rolului esențial al serviciilor de informare, consiliere, ocupare și mediere oferite de organizațiile societății civile (OSC) în parteneriat cu Serviciile Publice de Ocupare (SPO), pentru sprijinirea accesului la un loc de muncă.