„Taxa Temu”, explicată de un expert în fiscalitate: Legea lasă loc unor interpretări greșite privind „locul de începere al livrării” și modul de aplicare a taxei

Noua taxă logistică de 25 de lei aplicată coletelor din afara Uniunii Europene a generat interpretări diferite și controverse în spațiul public, inclusiv privind posibila mutare a transporturilor către aeroporturi din țările vecine. Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș atrage atenția că aceste discuții pornesc, în principal, de la o formulare neclară din Legea 239/2025, care lasă loc unor interpretări greșite privind „locul de începere al livrării” și modul de aplicare a taxei.

„Urmare a unei formulări aparent neclare din Pachetul II (L 239/2025), conform căreia „se instituie o taxă logistică de 25 lei/colet cu valoare sub plafonul de 150 euro, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere a livrării în afara teritoriului UE”, există abordarea conform căreia, dacă coletele sunt expediate la – de exemplu – Budapesta și de acolo sunt livrate în România, taxa nu s-ar datora. Să fie oare așa? Toți comercianții care vând B2C din afara teritoriului UE au obligația să se înregistreze în scop de TVA în UE, mai nou fiind suficientă o singură înregistrare prin IOSS (One Stop Shop, o singură înregistrare valabilă în toate statele UE). Asta înseamnă că acel comerciant (Temu, de exemplu) colectează de la client TVA conform reglementărilor valabile în statul cumpărătorului (11% sau 21% în România) și îl plătește în baza unui decont special statului în care se află cumpărătorul”, a explicat Gabriel Biriș.

Potrivit acestuia, companiile au contracte cu firmele de curierat, care știu astfel că un colet provine din China, chiar dacă este preluat din Budapesta.

„Care este, deci, „locul de începere al livrării”? Budapesta sau Shanghai? Dacă privești strict la L 239, ai putea să zici că este Budapesta (că de acolo are loc livrarea efectivă de către curier către cumpărătorul din România). Dacă însă corelezi cu IOSS, aș zice că este Shanghai, că de acolo începe livrarea către cumpărătorul român… Cine are obligația de a colecta de la Temu taxa și de a o vira la buget? Firmele de curierat! Deci, atenție la neatenție, mai ales că L 239 prevede că, în cazul în care firmele de curierat nu colectează taxa, acestea se subrogă de drept în obligațiile Temu…”, a adăugat Biriș.

În final, Biriș a precizat că ar fi necesară elaborarea unor norme clare, mai ales în condițiile în care L 239 prevede că, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, procedura de declarare trebuie stabilită prin OPANAF.

„Termenul tocmai a expirat pe 31 ianuarie și nu am remarcat ca OPANAF-ul să fi fost publicat. Dacă traficul chiar s-a mutat pe alte aeroporturi vecine României, de vină nu poate fi „Taxa Temu”, că ar cam fi degeaba”, a conlcuzionat Gabriel Biriș.

Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) avertizează că informațiile apărute în spațiul public despre impactul fiscal al taxării coletelor non-UE sunt inexacte și induc în eroare publicul, respingând afirmațiile cu privire la o prăbușire a traficului cargo.

În contextul acestor informații și pentru corecta informare a publicului, ARMO a transmis luni o serie de precizări privind impactul fiscal și logistic al taxării coletelor non-UE.

„În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul național. Restul coletelor au intrat prin hub-uri regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite din regiune. Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea”, se arată într-un comunicat.

ARMO respinge afirmațiile privind o presupusă „prăbușire” a traficului cargo.

The post „Taxa Temu”, explicată de un expert în fiscalitate: Legea lasă loc unor interpretări greșite privind „locul de începere al livrării” și modul de aplicare a taxei appeared first on caleaeuropeana.ro.