This post was originally published on this site.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reprezentarea femeilor în consiliile locale. Cu un procent umilitor de 8,9%, suntem la ani lumină de media europeană de aproape 35%. În timp ce în Finlanda sau Spania prezența femeilor în administrația locală este aproape de 45%, la noi, „masa deciziilor” rămâne un club exclusivist al bărbaților, unde vocea a jumătate din populație este redusă la tăcere prin absență. Proporția medie a UE de reprezentare a femeilor în consiliile locale este de 34,9%, cele mai bune poziții fiind ocupate de Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) și Franța (42%).
O situație similară se înregistrează și la nivelul proporției femeilor care ocupă poziția de primar. Doar 6,5% dintre primari sunt femei în țara noastră, la foarte mare distanță de media Uniunii Europene, în proporție de 18,9%. Alte țări din UE cu o slabă reprezentare a femeilor în rândul primarilor sunt Grecia (8%), Letonia (9,3%) și Irlanda (9,7%), iar la polul opus, cu o bună reprezentare, se situează Finlanda (39%), Suedia (36,9%) și Țările de Jos (31%).
Ce văd eu? România este o democrație incompletă. Atâta timp cât jumătate din inteligența și forța de muncă a acestei țări este ținută la ușa sălilor de ședințe, nu vom fi niciodată cu adevărat europeni. Vom fi doar niște spectatori care se miră, de pe ultimul loc, de ce alții pot și noi nu.
În consiliile județene, România se află sub media europeană de 36,4%, înregistrând un procent de 23,4%, poziționându-se doar în fața Cehiei (21,3%), Slovaciei (17,7%), Letoniei (17%) și Ungariei (16,2%). În România, județele cu cele mai mari ponderi ale femeilor reprezentante în consiliile județene sunt Dâmbovița (40%), Galați (37,1%), Vâlcea (36,4%) și Hunedoara (36,4%). În schimb, cea mai slabă reprezentare a femeilor se regăsește în județele Mureș și Neamț, cu doar 8,6% fiecare și în Brașov (11,4%).
Nici în Parlamentul național nu avem motive de mândrie. Datele centralizate de EIGE în 2025 arată că România are un procent de 22% de parlamentare în totalul membrilor ambelor camere, media UE fiind de 33,6%. La acest capitol, România se situează pe antepenultima poziție în UE, depășind doar Cipru (14,3%) și Ungaria (15,6%), dar situându-se sub țări ca Slovacia (22,7%), Grecia (23,9%) și Bulgaria (25%).
Și dacă credeți că la nivel înalt stăm mai bine, cifrele vă vor contrazice. La Bruxelles, în Parlamentul European, România ocupă penultima poziție. Doar 15,2% dintre europarlamentarii noștri sunt femei. „Noroc” cu Ciprul, care a trimis doar bărbați…
În rândul țărilor membre ale UE, acest nivel scăzut al reprezentării femeilor în Parlamentul European se mai înregistrează în Malta (16,7%), urmată de Lituania (18,2%) și Letonia (22,2%), în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 38,6%. La polul opus regăsim țările nordice. În Suedia (61,9%) și Finlanda (60%) procentul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților, iar în Țările de Jos, Luxemburg și Spania reprezentarea de gen în rândul europarlamentarilor este paritară (50/50).
De ce contează?
Se remarcă un deficit grav de democrație internă în partidele politice.
„Subreprezentarea femeilor limitează pluralismul politic și diversitatea perspectivelor din procesul decizional, afectând calitatea politicilor publice și capacitatea acestora de a răspunde nevoilor întregii societăți. Totodată, această situație reflectă persistența unor bariere structurale și culturale, precum stereotipurile și normele de gen și fenomenele de violență și hărțuire de gen în sfera politică”, arată autorii raportului.
The post Țara în care femeile sunt bune la vot, dar nu și la decizie: România, pe ultimul loc din UE la reprezentarea femeilor în Consilii Locale și primării appeared first on Investigatoria.