This post was originally published on this site.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) ne-a spus aproape totul despre construcția Catedralei Mântuirii Neamului și despre detaliile monumentale care caracterizează proiectul.
Cunoaștem la virgulă ce suprafețe și volume ocupă edificiul, anexele sale și diferitele elemente structurale. Știm tot felul de date despre fundația clădirii, despre suprastructură, despre elementele de estetică de cult care au ornat imobilul atât la exterior, cât și la interior.
Știm ce înălțimi au crucile și icoanele, ce fel de învelitori au turlele, cât cântăresc cele 27 de uși de bronz ale catedralei, ce diametre au candelabrele ori câte tone de material au fost necesare pentru pictarea iconostasului. Știm chiar și lungimea brațului macaralei care a fost folosită pentru montarea crucii principale: 147 de metri, cu 12 metri prelungitor.
Un singur aspect e încă neelucidat după 15 ani de lucrări pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului: care sunt costurile detaliate ale întregului proiect și care e cu adevărat contribuția publică la edificarea complexului de cult. Deși admirabil de exactă în compilarea și prezentarea tuturor celorlalte detalii grandioase, Patriarhia Română n-a mai găsit resurse și pentru transparență contabilă, deși investiția bugetară în edificarea catedralei ortodoxe este semnificativă.
15 ani de șantier se încheie în bună măsură astăzi, când are loc sfințirea picturii din sala principală a catedralei, finalizată integral. Dar într-un deceniu și jumătate, BOR a comunicat doar în două ocazii estimări vagi ale costurilor proiectului.
În noiembrie 2018, BOR susținea într-un răspuns pentru Mediafax că se cheltuiseră pe șantierul Catedralei Neamului 110 milioane de euro, circa 75% fiind bani publici. După numărătoarea Bisericii de la acel moment, suma totală alocată de stat era de 83-85 de milioane de euro, contribuția instituției de cult însumând 25-27 de milioane de euro.
În martie 2025, într-un răspuns pentru HotNews, Patriarhia Română actualiza cheltuiala prilejuită de edificarea Catedralei. Concluzia: 270 de milioane de euro, circa 90% fiind bani publici.
Conform propriei estimări, valoarea contribuției instituției de cult (din resurse proprii și donații de la credincioși) a încremenit la nivelul anului 2018, ea fiind și șapte ani mai târziu tot de circa 27 de milioane de euro. Dacă e să luăm de bune datele BOR, între 2010 (anul demarării lucrărilor de șantier) și 2025 statul român ar fi contribuit cu peste 240 de milioane de euro la proiectul de cult.
Un bilanț independent definitiv al finanțării acordate de stat nu poate fi, la drept vorbind, făcut. Ce poate fi făcut însă e un bilanț al banilor publici alocați în ultimul deceniu și jumătate pentru ridicarea complexului religios.
Echipa Să fie lumină a compilat și procesat date din zeci de documente oficiale, obținând un total la zi al finanțării publice pentru Catedrala Mântuirii Neamului. E o sumă semnificativ mai mare decât cea prezentată public de BOR. Potrivit calculelor noastre, peste 70 de milioane de euro (bani alocați de diferite instituții publice pentru catedrală) s-au evaporat în contabilitatea aparent imprecisă a Bisericii.
Calculele Să fie lumină – realizate pe baza alocărilor dispuse de Guvern (prin Secretariatul de Stat pentru Culte), Primăria București și primăriile de sector din Capitală – arată că suma totală alocată de statul român în ultimii 15 ani depășește pragul de 315 milioane de euro (1,59 miliarde de lei).
Guvernul a contribuit cu aproape 270 de milioane de euro (1,341 miliarde de lei). Primăria Capitalei cu vreo 23 de milioane de euro (116,1 milioane de lei). Primăriile de sector cu peste 24 de milioane de euro (121,6 de milioane de lei). Sume modice au fost alocate și de Consiliul Județean Ilfov (peste 2 milioane de euro – 10,8 milioane de lei) și Consiliul Județean Timiș (sub 100 de mii de euro – 400.000 de lei).
Nu am identificat alte instituții publice care să fi dispus alocări bugetare pentru Catedrala Mântuirii Neamului – și nu știm dacă vreo companie de stat a contribuit la edificarea complexului de-a lungul deceniului și jumătate de șantier.
În 2018, la precedenta comunicare publică (de către BOR) a finanțării lucrărilor de pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului, un calcul similar realizat de colectivul Să fie lumină indicase o diferență de aproape 40 de milioane de euro între contribuția bugetară anunțată de Biserică și alocările efective dispuse de stat.
Practic, diferența între ce susține verbal BOR că a cheltuit pe șantier și ce consemnează formal statul că a dat a tot crescut în ultimii șapte ani. Astăzi, odată cu sfințirea catedralei, consemnăm și noi acest ecart semnificativ: acolo unde Patriarhia declară un sprijin public de 240-și-ceva de milioane de euro, statul român notează în catastifele sale alocări bugetare care – însumate – dau un total de peste 315 milioane de euro.
Un lucru e cert: într-un deceniu și jumătate de șantier la Catedrala Mântuirii Neamului, contribuția proprie a beneficiarului – Patriarhia Română – a tot scăzut. În 2018, BOR susținea că ar fi acoperit din propriul buzunar (resurse proprii și donații ale credincioșilor) 25% din cheltuielile efectuate până la acel moment. În 2025, Biserica anunță că peste 10% din costuri au fost acoperite din fonduri proprii.
Fiecare 9 lei din 10 cheltuiți de BOR pentru înălțarea Catedralei au venit de la statul român. Punând lângă alocările bugetare și valoarea terenului de 11 hectare oferit Patriarhiei, evaluat la 180 de milioane de euro conform Recorder, ne apropiem de o sumă neverosimilă: o jumătate de miliard de euro cadou de la stat.
“Biserica Ortodoxă Română
nu se bizuie pe sprijinul statului”
Biserica Ortodoxă Română își va ipoteca bunurile pentru a obține un împrumut de 200 de milioane de euro pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Patriarhia va începe să plătească datoria abia după ce se va finaliza construcția, iar banii vor fi obținuți din donațiile enoriașilor și nu de la buget.
Reprezentanții Bisericii au anunțat că banii necesari, aproximativ 200 de milioane de euro, vor fi împrumutați de la o bancă: „Ridicarea Catedralei va fi finanțată de o bancă din România care va accepta să primească banii înapoi în decursul a 15 ani de la finalizarea lucrărilor. Pentru achitarea creditului ne bazăm pe credincioșii care vor dori să contribuie cu oricât le stă în putință. La fiecare parohie, enoriașii vor fi îndemnați să facă pomelnice pentru Catedrală”.
„Nu trebuie să mai existe teama că va fi construită din bani de la stat“, a subliniat și fostul ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (1996-2000), inginerul Nicolae Noica, implicat în proiectul BOR.
El a explicat și modalitatea prin care se va returna suma împrumutată. „Din opt milioane de familii care trăiesc în România, noi ne bazăm pe faptul că măcar trei milioane de familii ortodoxe vor contribui cu măcar zece euro pe an la acest buget. Astfel vom achita datoria în mai puțin de zece ani”, a explicat inginerul.
Paragrafele pe care tocmai le-ați citit nu sunt rodul imaginației noastre. Nu vă propunem un scenariu alternativ, în care BOR chiar ar fi construit catedrala apelând în mare parte la resurse proprii.
Aceste rânduri chiar au fost publicate de Adevărul și descriu fapte – reale, dar mai ales uitate.
E începutul verii anului 2010. Patriarhia se pregătește să pornească lucrările pe șantierul viitoarei catedrale. Oamenii BOR estimează un cost total de 400 de milioane de euro, dar în niciun caz, explică ei public, nu se pune problema ca statul să achite nota de plată.
La o lună după știrea apărută în Adevărul, un membru al Sfântului Sinod (n.red – conclavul de conducere al BOR, compus din toți episcopii și vicarii) se află în studioul TVR. Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal (n.red – astăzi, arhiepiscop al Buzăului și Vrancei), e la Tema Zilei pentru a le transmite ceva important românilor, credincioși și necredincioși laolaltă.
În timpul petrecut în direct, PS Ciprian vorbește despre “dorința de transparență față de toată lumea” și nevoia de a “elimina oricare speculații pe această temă”, apoi declară abrupt:
Biserica Ortodoxă Română nu se bizuie pe sprijinul statului, pentru acordarea unor subvenții de la guvern, deci din bani publici – ci va conta pe ajutorul credincioșilor, care va fi oferit în timp
Episcopul BOR e sigur pe el: 3 din 8 milioane de credincioși vor dona pentru catedrală zece euro pe an și în patru ani de zile s-ar acoperi costurile de construcție.
“Nădăjduim într-un sprijin din partea unei bănci… un credit, așa cum procedează orice om”, declară Ciprian Câmpineanul cât timp pe burtiera TVR se lăfăie și valoarea creditului: 200 de milioane de euro. Cum va fi plătit creditul? “Chiar și cea mai săracă bătrânică din România, credincioasă cu adevărat, va fi în stare să ofere un 50 de lei”, face monetarul Preasfințitul Ciprian.
Dăm timpul pe repede înainte și – reveniți în 2025 – mai verificăm o dată sumele compilate în cadrul documentării. E adevărat: în ultimii 15 ani, statul român a alocat 1,59 de miliarde de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
În toamna anului 2018, când am documentat odiseea legislativă care a făcut posibil acest sprijin, scriam că ansamblul bisericesc privat branșat la bugetele publice e în definitiv opera unei manevrări.
Astăzi știm și mai mult: Catedrala Mânuirii Neamului e un morman de bani publici cu turle și cruci.
Despre autori