Secretul domnului de la Școala de Sabat

În dimineața zilei de 8 februarie 2023 o plângere penală sosește pe adresa de email a celei mai importante unități de procuratură din țară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Actul de sesizare este formulat de Asociația pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale (AVIS) și cuprinde de-a lungul a șapte pagini mai multe mărturii referitoare la comiterea unor infracțiuni sexuale cu victime multiple copii, într-o comunitate religioasă adventistă din județul Dolj.

În cadrul plângerii penale, patru fete minore cu vârste între 10 și 13 ani și două femei de vârstă adultă descriu abuzuri sexuale care au fost exercitate asupra lor în perioada 1996-2022. Numitorul comun al abuzurilor: agresorul, identificat în persoana lui Ștefan Dănacu, un vechi membru și instructor al Bisericii Adventiste din comuna doljeană Ciupercenii Vechi. Cele mai recente fapte descrise în sesizare sunt din toamna anului 2021 și primăvara anului 2022 – și au avut loc, conform relatărilor victimelor, chiar la activități de cult, în cadrul unor ore de învățământ religios organizate pentru copiii din comunitatea adventistă. 

Parchetul General direcționează sesizarea penală către Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat, care o înregistrează deschizând dosarul penal cu indicativul 226/P/2023. La scurt timp, președinta AVIS Mihaela Chiper, care semnase plângerea penală inițială, primește un telefon de la un număr necunoscut. La celălalt capăt este Mugurel Pencea, procurorul-șef al unității de procuratură din Calafat.

Doamnă, ați făcut o plângere, dar nu ați trecut acolo CNP-ul și adresa victimelor (n.red – adresele și numerele de telefon ale victimelor sunt menționate expres în actul de sesizare). Eu unde trimit citațiile?, o ceartă bărbatul pe autoarea sesizării. Reproșându-i forma sesizării, procurorul Pencea îi mai spune că “nu stă Ministerul Public în loc pentru asta” și că “nu e o prioritate pentru parchet”. 

Rememorând astăzi prima interacțiune cu procurorul de la Calafat, președinta AVIS Mihaela Chiper susține că a avut un șoc văzând un șef de parchet preocupat de forma unei sesizări și nu de infracțiunea semnalată. Mugurel Pencea neagă detaliile conversației, dar un lucru e cert: contactul inițial avea să caracterizeze conduita organului de cercetare judiciară în lunile și anii de investigație penală care urmau. După un avânt inițial cu multiple audieri (ale victimelor) și expertize realizate imediat după înregistrarea plângerii penale, dosarul de la Calafat avea să rămână în nelucrare timp de aproape doi ani de zile.

În martie 2025, dosarul penal este preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cea mai importantă unitate de procuratură din județul Dolj. Din aprilie 2023 niciun act de cercetare nu mai fusese realizat în cauză. La finalul toamnei lui 2025, urmărirea penală este aproape de final, lui Ștefan Dănacu i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat, iar Biserica Adventistă va fi introdusă în proces, ca parte responsabilă. 

Filiala locală (din Ciupercenii Vechi) și cea regională (de la Craiova) ale Bisericii Adventiste fuseseră primele instituții înștiințate cu privire la abuzurile comise de instructorul de biblie asupra a patru minore, la cursuri ale Școlii de Sabat din 2021 și 2022. Aflând de abuzurile comise asupra fetelor lor de instructorul de biblie, două mame l-au înștiințat imediat pe pastorul adventist din comunitate. Apoi, pe fondul inacțiunii acestuia, au mers și mai sus, la conducerea Conferinței Oltenia (n.red – structură teritorială de cult care coordonează activitatea Bisericii Adventiste din judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt, Argeş, Vâlcea şi Teleorman).

Dar începând cu primăvara anului 2022, în loc să sesizeze imediat organele de drept, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din Ciupercenii Vechi și Conferința Oltenia fac exact contrariul: depun eforturi pentru a descuraja familiile victimelor să depună plângere la poliție.

Capii locali ai comunității adventiste aleg judecățile interne. Nu vor ca problema să fie tranșată în afara Bisericii, prin investigarea faptelor de către un procuror și judecarea lor de către un judecător. Vor, mai mult decât orice, să protejeze imaginea cultului. 

Președinta AVIS Mihaela Chiper spune astăzi că a decis să trimită ea sesizarea penală la parchet întrucât presiunea pe familii și victime era foarte mare. Se temeau că nu vor fi crezute, după ce, vreme de un an, oamenii Bisericii le-au spus că nu au dovezi, că nu au cum să demonstreze. Și toate acestea în ciuda faptului că, aflând de abuzurile comise asupra minorelor în comunitatea adventistă din Ciupercenii Vechi, alte femei mărturisiseră cum același instructor de biblie le-a agresat și pe ele în a doua jumătate a anilor 1990. 

Faptele pe care le vom descrie în continuare nu reconstituie doar istoria unei agresiuni. Ele ilustrează și o dublă mușamalizare. Pentru instituția de cult adventist, mai importantă decât ocrotirea unor minore și denunțarea unor posibile infracțiuni a fost protejarea imaginii. Iar pentru un parchet de judecătorie, niște infracțiuni sexuale cu multiple victime minore nu au reprezentat un motiv suficient de solid pentru finalizarea unei cercetări penale.

În doi ani de zile, ordinea de drept a statului român – reprezentată de procurorul Mugurel Pencea – nu a fost interesată de aflarea adevărului și, eventual, de trimiterea în judecată a responsabililor. Speța nici măcar nu a fost clasată. A rămas pur și simplu în nelucrare. De șapte ani de zile, același stat se laudă că are mecanisme capabile să prevină ca astfel de dosare să rămână nerezolvate. În județul Dolj acest mecanism nu a existat, fiind operaționalizat abia în 2025.

După deschiderea dosarului penal cu privire la faptele de abuz sexual petrecute în Biserica Adventistă din Ciupercenii Vechi, în primăvara anului 2023 sunt consemnate mărturiile victimelor. Una dintre fetele minore descrie atitudinea oamenilor Bisericii: 

“Pastorul nu ne-a crezut nicio clipă.”

În documentarea acestui caz, Să fie lumină a obținut actele de urmărire penală constituite în dosarul instrumentat (până la un punct) de Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat. Sunt 111 pagini de mărturii (ale victimelor) și expertize psihologice, plus câteva documente înaintate de Biserica Adventistă.

Am contactat victimele adulte, familiile victimelor minore, avocata care le reprezintă, precum și asociația care a adus cazul în atenția autorităților judiciare. De-a lungul documentării le-am solicitat și acestora din urmă diferite explicații și puncte de vedere. Am vorbit de asemenea cu membri ai comunității adventiste din Ciupercenii Vechi. Să fie lumină i-a contactat pe capii Bisericii Adventiste din comuna doljeană, dar și pe cei ai Conferinței Oltenia, structura regională de cult.

Apoi i-am bătut la poartă chiar instructorului de biblie Ștefan Dănacu.

Primăvara anului 2022. E o zi friguroasă de martie și patru fete ies de la Școala de Sabat a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Ciupercenii Vechi, județul Dolj. *Felicia și *Selena sunt surori și locuiesc în comună. *Larisa și *Bianca, surori și ele, sunt prietenele lor de la Pitești, care mai vin din când în vizită. Afară le așteaptă pe toate patru *Maria, mama Feliciei și a Selenei. (Numele minorelor și al mamei au fost schimbate pentru a le proteja identitatea)

Felicia și Larisa o roagă pe Maria să meargă pe jos spre casă. Deși e frig, femeia acceptă propunerea fetelor. Pe drum, Larisa îi povestește Mariei cum instructorul de biblie Ștefan Dănacu i-a ridicat rochia și a atins-o pe picior. Ea și-a tras rochia, el i-a ridicat-o și a atins-o din nou.

Pentru a scăpa, povestește copila, “am luat-o pe Felicia de mână și am plecat la baie ca să nu o las singură cu el”. Felicia confirmă cele spuse de Larisa și adaugă că în alte dăți, tot la Școala de Sabat, instructorul a atins-o în zona intimă și a strâns-o în brațe cu putere. 

Acasă, Maria află că și fiica cea mică Selena a trecut prin episoade asemănătoare la orele de studiu biblic. La unele dintre ele fiind martoră chiar Bianca. 

Felicia și Larisa au 12 ani, iar Selena și Bianca – 9, respectiv 10 ani.

Imediat ce aude afirmațiile fetelor, Maria îl înștiințează pe Teodor Ciupag, pastorul adventist din Ciupercenii Vechi. Acesta vizitează familia și după o discuție cu minorele cataloghează întâmplările relatate ca fiind invenții.

Văzând că la nivelul bisericii locale relatările fetelor sunt ignorate sau catalogate ca mincinoase, Maria îl sună pe George Sbîrnea, președintele Conferinței Oltenia. Acesta îl trimite în comunitate pe secretarul Conferinței, Petre Niță. Într-un final, conclavul de cult decide organizarea unui comitet local în care să fie discutat cazul.

Acest comitet are loc la final de aprilie 2022. Iar în cadrul său își face apariția încă o victimă, o femeie adultă care susține că a fost abuzată de același Ștefan Dănacu cu mai bine de două decenii în urmă.

O vom numi *Cristina pentru a-i proteja identitatea. Cristina aflase de la Maria ce li s-a întâmplat fetelor. Relatările Mariei au determinat-o să povestească pentru prima dată cum la vârsta de 10 ani a fost și ea agresată de Ștefan Dănacu.

Cristina povestește și în comitet cele două momente pe care și le amintește, o împrejurare în care Ștefan Dănacu a atins-o în zona genitală și o alta când a luat-o în brațe cu forța și a început să o sărute pe gât. La acea vreme, în a doua jumătate a anilor 1990, Ștefan Dănacu era instructor la Exploratori, un program pentru tineret al Bisericii Adventiste. 

În comitet Cristina este acuzată că minte, că inventează povești la solicitarea Mariei și a familiei ei.

Ianuarie 2023. Oamenii Bisericii Adventiste din Dolj au toate motivele să creadă că au scăpat fără mari bătăi de cap de cazul complicat de la Ciupercenii Vechi – dar chiar la acest început de an Maria primește vizita unei membre a Bisericii Adventiste plecată de mulți ani din comună. Femeia îi bate la ușă Mariei la scurt timp după ce află, de la cineva din localitate, despre agresiunile la care au fost supuse fetele. 

Vestea o îngheață, căci primește practic confirmarea unor abuzuri sistematice. Fiica ei Alina Bădună îi povestise recent cum fusese victima lui Ștefan Dănacu când avea 10 ani. Alina a rugat-o totuși să nu spună și să nu facă nimic din teamă. Teama că nu va fi crezută, pentru că a fost singura căreia i s-a întâmplat. Teama de a fi pusă sub microscop. Teama de a scoate la iveală un abuz pe care-l exilase atâta timp la o periferie a gândurilor. 

La început de 2023, aflând că nu e singura, Alina decide brusc că nu mai vrea să tacă. După ce află ce au pățit fetele Mariei, Alina decide să facă tot ce poate ca faptele să ajungă la poliție.

„Vina mea a fost foarte mare că nu am vorbit. Dacă eu vorbeam poate că ele nu mai pățeau nimic. Și atunci am zis nu mai tac pentru nimic, chiar dacă sunt singură eu mă duc și îl denunț și merg înainte”

, spune astăzi Alina Bădună, care are 40 de ani și locuiește în Marea Britanie. 

Ștefan Dănacu, își amintește Alina, era perceput de comunitate încă de pe atunci ca un om care iubește mult copiii. Mulți copii din comunitate mergeau acasă la el. Când Alina avea 10 ani, famila Dănacu avea un copil mic de care ea mai avea grijă din când în când. Într-una din aceste dăți, Ștefan Dănacu a intrat în camera în care era singură, a luat-o în brațe, a pus-o pe pat și a început să o atingă pe tot corpul și să o sărute. 

Alina își mai amintește doar că la un moment dat i-a dat drumul și atunci a fugit desculță spre casă. Familia ei își amintește în schimb că starea Alinei pentru câteva luni a fost una diferită – plângea, se supăra destul de des și repede și refuza să mai meargă acasă la familia Dănacu. Alina le-a povestit ce i s-a întâmplat abia în 2021. Trecuseră două decenii și jumătate.

În ianuarie 2023 mama Alinei Bădună le-a adus la cunoștință pastorului și prezbiterului Bisericii Adventiste din Ciupercenii Vechi faptul că și fiica ei a fost agresată de Ștefan Dănacu. Au acuzat-o că ar fi fost pusă de Maria să vină cu această poveste. Tot atunci Alina a vorbit la telefon cu mai marii Conferinței Oltenia, secretarul Petre Niță și președintele George Sbîrnea, cărora le-a descris cele petrecute în casa lui Dănacu în 1996. După ce și-a exprimat intenția de a merge la poliție, George Sbîrnea i-a spus să fie atentă căci faptele ei au consecințe pe care va trebui să și le asume.

Alina Bădună este cea care a căutat și a găsit pe internet Asociația Victimelor pentru Infracțiuni Sexuale. Ea este cea care a deschis drumul spre depunerea unei sesizări penale în acest caz.

Alina Bădună nu a solicitat să-i fie protejată identitatea în cadrul acestei investigații jurnalistice. A cerut exact contrariul: să fie menționată cu numele ei real. A făcut-o cu justificarea că astfel toate reacțiile negative ale comunității, ale Bisericii Adventiste se vor îndrepta asupra ei, nu asupra victimelor minore. A făcut-o pentru a da voce victimelor pe care nimeni nu le-a crezut.

Februarie 2023. Alina Olteanu (n.red – atenție, e vorba de o a doua victimă pe care o cheamă Alina!) este vizitată de mama ei în Norvegia, unde e stabilită de mai mult timp. Mama Alinei, care stă în Ciupercenii Vechi, are acest obicei: din când în când duce discuțiile în zona bisericii și a comunității adventiste. De data aceasta face referire la niște informații care circulă de luni bune în comunitate despre ce ar fi făcut instructorul Ștefan Dănacu la Școala de Sabat.

Pe măsură ce mama ei povestește, Alina începe să se schimbe la față. Iar când este întrebată dacă crede că acuzațiile conțin vreo urmă de adevăr, Alina răspunde cu un DA răspicat. Crede că e adevărat – pentru că a trecut și ea prin două episoade asemănătoare la finalul anilor 1990.

Alina își amintește foarte clar primul abuz. A avut loc acasă la Ștefan Dănacu, în camera din față a clădirii, numită “casa mare”. Dănacu a luat-o în brațe și, în timp ce-i spunea prințesa mea cu buzele lipite de gâtul ei, i-a băgat mâna pe sub tricou, apoi i-a băgat mâna în chiloți și a atins-o în zonele intime. 

Alina avea atunci 6 ani. 

„Și acum îl văd, îi văd și fața, îl văd și cum îmi băga mâna sub tricou.

Retrăiesc și acum secvența aia. Am simțit un sentiment de, cum să-l numesc, gheață, să simți așa gheață pe șira spinării și repulsie, cred că pot să o numesc.”

Al doilea moment s-a petrecut într-o anexă din curtea părinților Alinei. 

Pe 10 februarie 2023, Alina Olteanu o contactează pe Maria pentru a-i aduce la cunoștință că fetele ei nu mint. Și nu sunt singurele. Au mai fost victime ale lui Ștefan Dănacu. 

Pe 1 martie, mărturia Alinei Olteanu completează sesizarea penală depusă în februarie 2023. La dosar e conexată și înregistrarea unei convorbiri purtate între Alina Olteanu și familia Dănacu. În cadrul conversației care durează aproape 30 de minute Ștefan Dănacu rostește aceste cuvinte atunci când e confruntat cu faptele sale mai vechi:

Îmi pare rău dacă am făcut asta…

Îmi pare rău de ele dacă le-am făcut , dar nu-mi amintesc…

Fata Mariei, Felicia, și prietena ei, Larisa, stau cu capul în jos în timp ce pastorul Bisericii Adventiste din Ciupercenii Vechi le vorbește despre furtuna hormonală specifică adolescenței. Teodor Ciupag le atrage atenția asupra modului în care își fac unghiile. În cameră sunt ele două, mamele lor și pastorul chemat imediat după ce fetele i-au povestit Mariei despre cele întâmplate la Școala de Sabat, în timpul orelor de învățământ religios ținute de instructorul de biblie Ștefan Dănacu. 

Deranjată de modul în care se desfășura dialogul, Maria le scoate pe fete din cameră. Scena la care asista nu era deloc în regulă. Pastorul Ciupag insinua că fetele ar fi, de fapt, de vină. 

După ce Felicia și Larisa ies din cameră, ținta pastorului devine mama Larisei și Biancăi (prietenele venite de la Pitești), căreia îi reproșează detalii din trecutul personal și îi spune că are o fire furtunoasă. În niciun moment nu e adusă în discuție sesizarea poliției.

Scena aceasta a avut loc pe 12 martie 2022.

Până în februarie 2023, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat deschidea un dosar penal cu privire la faptele de la Ciupercenii Vechi, Biserica Adventistă locală și Conferința Olteniei au avut reprezentarea întâmplărilor de la Școala de Sabat din comuna doljeană. Și totuși, în ciuda acestora, au descurajat familiile să depună plângere la poliție. În loc de sesizarea organelor de drept, a fost aleasă calea judecăților interne. 

Pe site-ul Bisericii Adventiste există un manifest care privește educarea și protejarea copiilor. Manifestul menționează rolul important al pastorilor și conducătorilor bisericii în prevenirea abuzurilor, dar și obligația acestora de a “raporta abuzul împotriva copiilor autorităților civile specializate“.

Pe 12 martie 2022, pastorul Teodor Ciupag a ignorat această obligație.

Pe 14 aprilie 2022, Maria l-a sunat pe George Sbîrnea, președintele Conferinței Oltenia, care a promis să se intereseze de caz. În acest sens, l-a trimis la Ciupercenii Vechi pe secretarul Conferinței, Petre Niță. 

Venirea lui Petre Niță în Ciupercenii Vechi se produce pe 23 aprilie 2022 și prilejuiește o întâlnire între părinții Feliciei și ai Selenei, pastorul Teodor Ciupag și prezbiterul Dan Enuca. În cadrul acestei întâlniri prezbiterul subliniază că fetele au o problemă, că sunt versate. Iar pastorul le transmite din nou că exagerează în acuzații.

Nici după această întâlnire pastorul, prezbiterul, secretarul sau chiar președintele Conferinței nu iau în considerare obligația să anunțe autoritățile. Ce decid în schimb este să organizeze un comitet intern în care să fie analizat cazul. 

Să fie lumină a discutat cu mai mulți pastori adventiști care au indicat că un asemenea caz nu ar fi fost de competența comitetului. El trebuia raportat la poliție și abia apoi intervenea obligația comitetului de a discuta situația agresorului. În orice caz, o măsură disciplinară ar fi trebuit instituită, în primul rând pentru a proteja copiii până când exista o decizie în instanță. 

Comitetul care ia în discuție cazul Dănacu de la Ciupercenii Vechi se reunește pe data de 29 aprilie 2022. La el participă secretarul Conferinței Petre Niță, pastorul Teodor Ciupag, prezbiterul Dan Enuca, instructorul Ștefan Dănacu, soția sa (membră în comitet) și părinții fetelor minore (tatăl Feliciei și Selenei era și el membru în comitet). Prin telefon intră mama fetelor de la Pitești, Larisa și Bianca, dar și o femeie adultă, Cristina (ați citit deja mărturia ei în capitolul despre victime).

Confruntat cu o situație care indica un șir mai lung de abuzuri, comitetul decide să-i interzică lui Dănacu, pe o perioadă nedeterminată, să mai lucreze cu copiii și pe o perioadă de 8 luni să mai aibă vreun rol în cadrul slujbelor, altul decât de simplu ascultător. Decizia este consemnată printr-un proces verbal, dar nimeni nu convoacă vreo adunare administrativă cu toți membrii comunității adventiste pentru a-i informa asupra faptelor.

În vara lui 2022, când familia Mariei e în vacanță, comitetul anunță în sfârșit o astfel de adunare administrativă în cadrul Bisericii Adventiste din Ciupercenii Vechi. Vor să prezinte cazul Dănacu. În fapt, în lipsa Mariei și a soțului, membrii comitetului prezintă versiunea lor de poveste asupra celor întâmplate în martie 2022.

În rezumat, această versiune ar suna astfel: Maria îl acuză pe Ștefan Dănacu că le-ar fi atins într-un mod inadecvat pe fete, dar de fapt instructorul încerca doar să le curețe de plastilină pentru că se murdăriseră în cadrul activităților desfășurate la Școala de Sabat. 

Așa că, în prag de 2023, Biserica Adventistă era convinsă că a închis cazul. 

Primăvara anului 2023. Odată ajunsă pe masa Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, sesizarea depusă de Asociația pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale deschide un dosar penal în care, la început, cercetările se desfășoară destul de repede.

Pe 13 martie sunt audiate surorile Felicia și Selena. Pe 14 martie mama lor solicită efectuarea de cercetări împotriva lui Ștefan Dănacu.

Pe 14 martie sunt audiate surorile Larisa și Bianca și tot pe 14 martie mama lor solicită la rândul ei efectuarea de cercetări împotriva lui Ștefan Dănacu. 

Pe 15 și 16 martie, la cererea Poliției Municipiului Calafat, DGASPC DOLJ face evaluarea psihologică a celor patru minore. Raportul este predat poliției la finalul lunii. În cazul Feliciei și Selenei evaluarea psihologică indică că fetele au fost victimele unui abuz sexual. În cazul surorilor Larisa și Bianca evaluarea indică abuz sexual prin expunere.

Pe 14 martie polițistul judiciar Mihai Călăfăteanu trimite o adresă către Conferința Oltenia în care solicită organigrama Bisericii Adventiste din Ciupercenii Vechi, precum și să indice clar ce activități desfășura Ștefan Dănacu în cadrul organizației.  

Pe 31 martie 2023 Conferința transmite un răspuns potrivit căruia Ștefan Dănacu s-a transferat de la o biserică din Italia la 15 mai 2021. S-a retras însă din calitatea de membru, pe 22 februarie 2023, iar în perioada petrecută în cadrul bisericii nu a ocupat nicio funcție. 

În bisericile adventiste locale singurul plătit este pastorul. Toți ceilalți îndeplinesc sarcinile administrative voluntar. De aceea Conferința Oltenia nu a comunicat în mod formal faptul că Dănacu era instructor la Școala de Sabat, altfel un rol important în cadrul Bisericii Adventiste.

Mai e un detaliu. În cadrul Bisericii Adventiste din Ciupercenii Vechi avuseseră loc alegeri la finalul lui februarie 2021. Proaspăt revenit din Italia, Ștefan Dănacu nu reușise să se transfere încă la biserica din Ciupercenii Vechi, ceea ce însemna că nu putea fi propus și votat pentru funcția de instructor la Școala de Sabat. Transferul s-a produs în mai 2021. Numirea sa de către conducătorii bisericii din Ciuperceni s-a făcut fără a mai trece prin procesul de vot.

Revenim în aprilie 2023, când poliția le audiază pe Cristina, Alina Bădună și Alina Olteanu. 

Tot atunci polițistul Mihai Călăfăteanu trimite către Conferința Oltenia o nouă adresă prin care solicită procesul-verbal al comitetului adventist care s-a întrunit la final de aprilie 2022 la Ciupercenii Vechi. De asemenea cere Conferinței să precizeze motivele care au dus la punerea lui Ștefan Dănacu “sub cenzură”. “Punerea sub cenzură” e o măsură disciplinară luată pentru fapte grave, peste care mai există doar sancțiunea cu excluderea. 

Conferința Oltenia trimite procesul-verbal și atașează un răspuns scurt prin care transmite că Dănacu nu a fost pus sub cenzură. 

Cu toate acestea procesul-verbal arată că acel comitet a decis ca el să nu mai fie instructor al Școlii de Sabat, pe perioadă nedeterminată.

Ultima acțiune întreprinsă de polițistul Mihai Călăfăteanu în dosar este de la finalul lunii aprilie 2023. Din acel moment și până în martie 2025 niciun act nu mai este înregistrat la dosar. După două luni cu nouă audieri, patru evaluări psihologice și două adrese către Conferința Olteniei, cercetările se opresc, practic, în acest dosar.

Toamna anului 2025. Procurorul însărcinat să efectueze cercetarea penală în dosarul faptelor de la Școala de Sabat din Ciupercenii Vechi se numește Mugurel Pencea. De aproape o lună e pensionar. Ne-a răspuns din prima la telefon. 

Aveam informația, de la surse apropiate anchetei, că procurorul de caz nu prea a crezut în temeinicia dovezilor. 

Confruntat cu această ipoteză, Pencea a menționat că nu mai are calitatea de magistrat ca să ne spună de ce nu s-a mai întâmplat nimic în dosar vreme de doi ani. După care a invocat codul deontologic care l-ar împiedică să ofere un răspuns:

„Să nu-mi băgați cuvinte în gură pentru că voi vedea articolul și, dacă articolul apare și e scris altceva, am și eu un drept legitim să mă adresez justiției.” 

Cel puțin pe hârtie, în România există un mecanism care ar fi trebuit să evite situația în care un dosar cu victime minore să stea nesoluționat vreme de doi ani. De ce nu a funcționat în acest caz?

În 2018 un ordin al procurorului general de la acea vreme crea la nivel național o rețea de procurori care să se asigure că dosarele de infracțiuni sexuale cu victime minore primesc atenția necesară. Practic, parchetele de pe lângă tribunale erau obligate să numească un procuror care să analizeze cazuistica parchetelor subordonate și să formuleze propuneri către prim-procuror de preluare a cazurilor complexe, unele intens mediatizate, rămase în nelucrare, în vederea supravegherii sau chiar efectuării urmăririi penale.

Potrivit acestui mecanism, un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj ar fi trebuit să vadă la final de 2023 că nu se mai întâmplă nimic de luni bune într-un dosar în care se făceau cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală împotriva unor minore. Același procuror ar fi trebuit să vadă la final de 2024 că de 18 luni același dosar zăcea neatins într-un sertar. 

Doar că Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj nu a avut din 2018 până în februarie 2025 niciun astfel de procuror desemnat. Motivele? Lipsa acută de personal care a implicat, pentru anumite perioade, ca parchetul să funcționeze cu jumătate din procurorii de care ar fi avut nevoie.

La final de 2025, dosarul faptelor de la Școala de Sabat din Ciupercenii Vechi e aproape de final. Neverosimila concluzie (în martie 2025 dosarul stătea în nelucrare de doi ani!) are o explicație: victimele minore din dosarul penal – Felicia, Selena, Larisa și Bianca – au găsit o avocată care a acționat ca la carte.

Când a preluat dosarul, își amintește avocata Carmen Herciu, a făcut o cerere de acces la dosar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat, solicitând ca actele să-i fie trimise electronic. Cererea i-a fost refuzată. Așa că, în martie anul acesta, Carmen Herciu a solicitat preluarea dosarului de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Pe 24 martie cererea i-a fost acceptată. 

Se făceau mai bine de doi ani de când dosarul fusese deschis de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat și aproape doi ani de când procurorul de caz nu mai făcuse nimic în dosar. 

Avocata Carmen Herciu spune că nu poate înțelege cum un procuror sesizat cu o infracțiune de agresiune sexuală cu patru victime nu face un act în cauza respectivă. 

„Doar s-a limitat să audieze persoanele vătămate, nu a delegat polițistul să facă altceva având în vedere că această infracțiune e în strategia națională. Poate nu se crede în aceste infracțiuni.” 

Pentru mutarea dosarului, avocata Herciu a invocat “lipsa de efectuare a urmăririi penale”, lăsarea în nelucrare a dosarului, natura infracțiunii, numărul victimelor și faptul că infracțiunea face parte din strategia națională. 

La finalul lunii martie 2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a preluat dosarul. Pe 6 octombrie 2025, Ștefan Dănacu a fost citat la parchet pentru a i se aduce la cunoștință calitatea de inculpat. 

De asemenea, avocata Herciu a făcut cerere de introducere în cauză a Bisericii Adventiste ca parte responsabilă civilmente, având în vedere că infracțiunea s-a produs în timpul unei activități bisericești în incinta bisericii. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova i-a acceptat solicitarea. 

23 octombrie 2025. Reporterul Să fie lumină merge la Craiova, Calafat și Ciupercenii Vechi pentru a discuta cu reprezentanții Biserici Adventiste. Primii contactați invocă ședințe și analize medicale în curs – mai exact secretarul Petre Niță și președintele Conferinței Oltenia, George Sbîrnea. Cel din urmă cere totuși să fie sunat după prânz. 

Alertată de faptul că subiectul a ajuns la presă, Conferința publică chiar în jurul prânzului un comunicat.

În scurtul comunicat, instituția de cult adventist sugerează că abia ar fi aflat de situația lui Ștefan Dănacu.

Dar Conferința Oltenia a știut formal de acuzațiile aduse lui Dănacu încă din martie 2023, când Poliția Municipiului Calafat i-a cerut date cu privire la bărbat. Iar președintele Conferinței știa de cazul Ciupercenii Vechi încă din aprilie 2022.

Conferința insistă că Dănacu nu era angajat al Bisericii, pentru a nu fi trasă la răspundere. Știm însă că nimeni nu e angajat în afară de pastor. Să fie lumină reușește să discute cu președintele Sbîrnea după ce instituția adventistă pe care o conduce a emis, în grabă, comunicatul de PR. George Sbîrnea ține să precizeze că Ștefan Dănacu nu era instructor și nu avea calitatea aceasta din partea bisericii, nici măcar din partea bisericii locale. 

Confruntat cu faptul că Dănacu ținea totuși Școala de Sabat în sediul Bisericii Adventiste locale, că inclusiv în procesul-verbal al Comitetului care îl sancționează disciplinar e menționată această calitate de instructor, Sbîrnea răspunde:

La nivel local se implică mai multe persoane ca voluntari și supraveghează copiii. Era de curând membru în România. E regretabil ce se întâmplă. Sprijinim organele de cercetare însă nu avem capacitatea de a ne pronunța. 

Sbîrnea respinge ideea că ar fi pus presiune pe victime și familiile lor să nu meargă la poliție. 

Pastorul Teodor Ciupag a refuzat să discute cu reporterul Să fie lumină, menționând că discută doar cu poliția. Poziția lui Ciupag ar putea fi rezumată însă foarte bine de reacția pe care a avut-o atunci când Alina Olteanu i-a adus la cunoștință ca și ea a fost victima lui Ștefan Dănacu precum Cristina, Alina Bădună, Felicia, Selena, Larisa și Bianca. 

Dacă luăm toate acuzațiile la grămadă înseamnă că voi aveți ceva personal cu el ( …) Chestiunea aceasta (n.r. faptele lui Dănacu din martie 2022) a analizat-o un comitet și nu sunt probe concludente. 

(…) 

Câți ani aveați? Avocatul lui Dănacu, dacă mergeți în instanță, o să vă întrebe: ați înțeles dumneavoastră conotația acelor gesturi de atunci? Dumneavoastră trebuie să demonstrați – și și mie trebuie să-mi demonstrați – dacă susțineți cu atâta vehemență ceea ce susțineți. Trebuie să-mi demonstrați conotația sexuală a atingerii. 

Discuția telefonică dintre Alina Olteanu și pastorul Ciupag a avut loc în prima parte a anului 2023. Să fie lumină a ascultat o înregistrare a acestei convorbiri.

„O grămadă de oameni nu au văzut, noi nu am văzut. Era un caz complicat”

, se apară și prezbiterul Dan Enuca în fața reporterului Să fie lumină.

Enuca nu neagă calitatea de instructor al lui Ștefan Dănacu și insistă că bărbatul a fost “pus sub cenzură”, adică nu a mai avut voie să lucreze cu copii și să participe la serviciile de închinare. Și, mai spune el, dacă mai apăreau altele, adică alte cazuri de agresiune, ar fi fost luate măsuri suplimentare. 

Nu era de sunat la 112, că nu a ars casa. Eu m-am suit în mașină și m-am dus și l-am întrebat pe el ce s-a întâmplat. Poliția o anunțăm când este o urgență. Atunci sunăm la 112. Treaba mea este să anunț superiorul, adică pastorul. La poliție sun dacă e ceva ce perclitează viața cuiva. 

Prezbiterul e convins că a făcut ceea ce trebuie în condițiile date. Și mai are o singură dorință: ca familia care a decis pînă la urmă să meargă la poliție “să nu noroiască biserica”. 

Pe Ștefan Dănacu și soția sa i-am găsit în curtea casei. Au ieșit la poartă amândoi, după ce s-au asigurat că rămâne în curte câinele. La aflarea motivului pentru care erau vizitați de reporterul Să fie lumină  soții au avut reacții opuse. El a zâmbit senin de parcă subiectul discuției era o cu totul altă persoană, în vreme ce ea a rămas blocată. 

Fără domnul avocat, fără domnul avocat…Trebuie să cerem părerea avocatului, a reușit să spună femeia. 

Să vedem încotro o iau lucrurile că sunt un pic cam instabile, a răspuns el când i-am spus că ne este cunoscut faptul că a primit calitatea de inculpat în dosarul preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. 

Imediat după scurtul schimb de replici, soții Dănacu au intrat în casă unde l-au sunat pe prezbiterul Dan Enuca să-l pună în temă. 

Era seara de 23 octombrie.

Pe 24 octombrie pastorul Teodor Ciupag a venit în Ciupercenii Vechi pentru un anunț. 

După cum știți, familia Mariei a intentat proces familiei Dănacu. Joi au venit jurnaliștii. Conferința mi-a spus, și eu sunt de aceeași părere, ca nimeni să nu vorbească cu presa. Ștefan Palea o să comunice cu presa. Dacă sunteți întrebați nu aveți voie să vorbiți.

Dar era prea târziu. Faptele vorbiseră deja.